Two Souls, One Body
Adevarul e ca boala ce ma ruineaza, nu-mi permitea sa am o viata. Racila asta face din mine un handicapat ; depind de cei din jurul meu si asta ma deranjeaza. Nu suport sa fiu neputiincios... Desi
Two Souls, One Body
“ < Cine si ce sunt ? > Hm... Grea întrebare... O întrebare cu multe răspunsuri, așa cum e normal, doar că răspunsurile mele nu se aseamănă deloc cu cele la care te-ai putea aștepta. Sa spun ca
Two Souls, One Body
\" Detestam supa de rosii si tocmai acest fel culinar pregatise gazda pentru cina. I-am multumit politicos si m-am retras în camera noastra, gândindu-ma ca aveam sa comand mai târziu niste paste
regis de aeternum: cartile vrajitorului
I Esind de la Stelianos, cei patru se acoperiră bine cu pelerinele, căutând să se protejeze de asprul vânt ce le biciuia obrajii. Rufio trimise echipa să supravegheze castelul, timp în care el și
regis de aeternum: intrusul
OROLOGIUL de la Animus Honesta batea orele sapte. Flavian se trezi cu un soi de agitatie nervoasa. Dupa bataile ceasului isi dadu seama ca nu dormise mai mult de trei ore; se simtea epuizat atat
ultimul Regis
Acelaºi policandru cu lumanări de spermanþet, a cărui intensitate luminoasă îi rănea pupilele ºi salivaþia greþoasă a publicului masculin, ce l-ar fi devorat ca niºte
regis de aeternum : cartile vrajitorului
U rgia care se abatuse peste oras avu o mai mica intensitate in zona unde se gasea pensiunea, dar tot le aminti chiriasilor mai tematori de cutremurele din lumea din afara. Aeternumul nu cunostea
regis de Aeternum:cartile vrajitorului
Fumul albăstriu, scos de lumânările ce ardeau inegal in sfesnicul de pe masă, părea să-l captiveze pe vrăjitor. Acesta isi tinea bărbia sprijinită pe bratele incrucisate si urmărea curios firele
regis de aeternum : cartile vrajitorului
Firicelul enervant ce i se prelingea pe ceafa, cazand apoi cu zgomot surd pe hartia din poala, avertiza ca mantaua ce-l acoperea, trebuia inlocuita curand cu una noua. Baiatul isi sterse gatul,
regis de Aeternum:cartile vrajitorului
Trezirea se produse cu o bruschete care duru. Inima ii zvacnea de abia mai putea sa rasufle si-si simtea gura plina de un gust indefinibil si totusi atat de cunoscut si de necesar… Era ca si cum
regis de Aeternum:cartile vrajitorului
P arasind Butoiul Spart, nemuritorii se indreptara spre targul de An Nou , ce se deschisese in acea dimineata si avea sa tina pana in zori. Desi ii placea sa admire tarabele pline si era sigur ca
regis de Aeternum:cartile vrajitorului
Îi displăcea amarnic statul la pândă. Să-l pui pe un nestatornic ca el de strajă însemna să-l condamni la o cruntă plictiseală pe care acesta, răsfățat cum era, ar fi putut-o crede mortală. Iar
regis de Aeternum:cartile vrajitorului
- Trebuie să recunosc că deºi þin mult la băiatul ăsta, nu-mi place deloc că s-a trezit tocmai acum, se destăinui Evlampionis, pe când coborau scările. Când era suferind, stătea cuminte,
Povestea zeitei Enefora
Se zice ca demult, in zorii timpurilor, Zamolxis, stapanul dac al zeilor isi luase de nevasta o frumoasa zeita pe nume Enefora, ce-i daruise un fiu, Decaforus. Si cu cat treceau anii cu atat de
regis de Aeternum:cartile vrajitorului
N imic nu-i amintea de Sărbători mai bine decat mirosul de arome al aluatului dospit, ce se cocea în brutăria de peste drum. Îl adulmeca cu nesat și îi plăcea să identifice fiecare aromă în parte,
regis de Aeternum:cartile vrajitorului
Rufio lăsă în urmă-i fortăreaþa, ale cărei umbre se întindeau asemeni unor aripi uriașe peste colina smolită. Era constient ca distanta dintre castel si oricare alt punct al orasului era
regis de Aeternum:cartile vrajitorului
Evlampionis se crezuse îndeajuns de versat într-ale sufletului omenesc pentru a nu mai putea fi vreodată surprins de vreo acþiune a semenilor săi. ºi iată cum în acea noapte, lucrurile se
regis de Aeternum:cartile vrajitorului
Ex abrupto. ºi totuºi, la fel de exact ca un ceas elveþian. ºi deloc miraculos, atâta vreme cât existau lămuriri bazate pe ºtiinþă ºi logică. Începuse cu paºi
Regis de Aeternum: cartile vrajitorului
Vrăjitorul reflectă un moment. Se ridică de pe fotoliu, așeză cărțile teanc și cu ele în brațe, înlătură o altă draperie, spunându-i lui Rufio să-l urmeze. Intrară într-un holișor strâmt cu
Regis de Aeternum: cartile vrajitorului
P rofilul sumbru al cetăþii se zugrăvea pe fondul albastrului închis al înserării. Luna scazuse deja in prima faza, iar ăsta nu putea fi semn bun. Rufio o privi un timp cu un fel de
Doamna
O doamna Era de nerecunoscut, chiar si pentru ea insasi. Devenise o fire depresiva si uneori colerica, iar acestea erau defectele pe care si le descoperise ea singura, deci
regis de aeternum: cartile vrajitorului
Aceleași policandre cu lumânări de cetaceum, ale căror intensitate luminoasă îl absorbeau într-atât, încât nici nu mai lua în seamă că îi rănea pupilele. Practic, totul în jurul lui era de un alb
