Aurel Petre

Lacrimi arse te-au adus din soare, Încălzind din pântece zenitul, Legeni pe ocean ceru-n scrisoare, Sânii tăi hrănindu-ne ursitul. Zbori prin ochii nimfei înverzite, Fruct din trupul

Frunză de lăstar, apus de cleștar, piscuri de granit umbra ta ți-o strig, noaptea somnu-ți cere vise de-nviere; pământul te crește și-n tine-amuțește, un soare te cheamă în verdea ta ramă; vara

O barcă așteaptă, așteaptă o arcă, Parfum de visare pe aripe pleacă, Din ochii tăi timpul străbate-omenirea, Șoptește copilul și râde privirea. Bătrân este râul, prin alge te pierzi, Un chiot

Aș lua eternitatea pe-o rază, din pieptul tău, Și aș rămâne fumul din zariștea-ți adâncă; În lume să-ți fiu frunză, iar tu regatul meu... Ce mă trăiești în haina ce vara o aruncă. Prin

Mi-am îngropat himerele de-a latul În hoitul lung, ca resemnarea să-mi inunde, Tot smârcul cu fetidele flămânde, Prin râpe fără fund, de-a berbeleacul. Vecii și vise am ghemuit în neant,

Alunecă-n amurguri poteci ca să îmbrace Iubirilele golașe ce se așează-n pânze, Își unduiesc lucirea, când sufletul lor tace, Flămândele dorințe, răscolitoare mânze. Au încolțit în inimi boabe de

Noiembrie, perlă pe cerul cenușiu, treci din roșul călduț al zâmbetului de octombrie, cu frunze ce cad în vârtejuri lente din galaxiile copacilor, când trupurile lor sunt dezvelite și

Un cânt aud pe-un cer cărunt, ducând suspinele prin stele, Nervuri de freamăt adunat își duc trăirile pe spadă, Condeiu-i scrie pe obraji, cu zbor serafic de gazele, Oferă dulcele lui fruct, cărat de

Zâmbetul ți-aduce flăcările vii, Chiar de te-am uitat într-un colț de basm; M-ai uitat și tu, florile-or muri, Amintiri mai fulgui, cioburi de fantasm. Nu a fost să fie, îngere pierdut,

Când mă gândesc la tine devin un visător... Prin aburii-așteptării, când stelele mă dor. Simt că din ochii tăi o noapte-mi curge-n cuget, Fără vreo apăsare, fără poveri în suflet. Îți simt

Noaptea, în coroana de suspine, Umblă goală pe poteci boeme, Fumuri, unduios, colind străine, Fir de meandre rătăcite-n vreme. Vulturi deocheați au să pătrundă Sub rimelul verde, prădând