Poezie
Tristețea copacilor
teoria numerelor
1 min lectură·
Mediu
Ca un cireș îndrăgostit
Și înfiorător de trist
Ce-ar renunța la rădăcini
Să poată face-un pas
Către magnolia de lîngă el
Visînd la o boare de vînt care i-ar zvînta
Lacrimile mari roș-aurii
Și-ar face ca frunzele lor să se atingă
Întrepătrunse măcar o clipă
Aș demonstra că numărul unu este irațional
Iar numărul doi este, de fapt, numărul de aur
023.311
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Augustin Radescu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 61
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 11
- Actualizat
Cum sa citezi
Augustin Radescu. “Tristețea copacilor.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/augustin-radescu/poezie/1770432/tristetea-copacilorComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
EPEPeugen pohontu✓...tot ai spus c-ai terminat o facultate(adica ceva anisori adaugati), imi permit sa-ti spun ca poezioara ta este o incercare adolescentina, fara senzatia ca ai avut prea multa aplecare asupra lecturii(beletristice), cu alte cuvinte, textul tau nu are \"viata\", e o fulguratie sentimentala, care n-are a face (parerea mea) cu poezia, imi pare rau!
0
ARAi multa dreptate , sa pastrezi un copil in suflet prea mult timp poate fi nociv , chiar periculos. Riscul mi se pare aproape la fel de mare ca si in situatia in care te nasti batrin.Ai iarasi perfecta dreptate cind spui ca e doar o fulguratie.In concluzie , ai periculos de multa dreptate.Pe astfel de oameni nu pot decit sa-i respect
0