Apati Vasile-Cornel

Uneori multe neînțelegeri mă căutau în serile care începeau cu surâsul mamei, La masă unde acordurile poetice intrau în suflu, Am învățat multe din plecările mele reale sau neștiute, Tot

Între o copilărie o fragedă taină și-o noapte pierdută cu tine, o dorință, Din albumul meu de ochi, o domniță Își face loc prin focul de faimă, Al inimii triste. O scânteie licurește

O mașină de cusut idei irosite s-a rupt firul...un verde stins, Ochii mi s-au tulburat, iar pe frunte, Mucegai de la umezeala din cuprins. O atmosferă închisă curge printr-o

Eram un zeu într-un mapamond de la asfințit Cu conștiința într-o pată de rugină a unei scripturi ebraice, O șoptire a unei voci purtatoare de un glas ascuțit, Înaripat într-o țesătură