burgundia 39

Anni, imi plac in poeziile tale ultime esentele, mirodeniile tandre, materne, mângâietoare, o finețe de fir de paianjen, un luciu discret de mătase, un pansament uns cu uleiuri și vinuri aromate, tors centimetru cu centimetru, minuțios și neșfârșit de o insectă nemaipomenită.

… e din alt film, îmi pare rătăcitorit printre mătăsuri. Cred că înțeleg intenția, soluția mai puțin.

Archibald Haddock

bine ai venit - da, vrajitoriti suna cum zici, doream sa spun ca ametiti, imbatati, vrajiti.....dar cuvintul acela de gratie inca nu a aparut din aburul cafelei...

poate mai bine vrajiti?

...poate, nu-s sigur, dar atunci, după mine, “din” devine “în”

Archibald Haddock

asa e - e mai aproape de imaginea initiala - merci de timp

mirodeniile au nevoie de lumina, timp si spatiu sufletesc....nici scarile nu se misca fara sa le fie aproape umbra
de ai venit pe la noi, prin pivnite si sarituri peste streasini esti binevenita
de fapt esti aici, ca te stim

Anni, iti multumesc, ma simt bine-venita in pivnita asta cu adieri de coaste straine si totusi atat de acasa - si nu stiu exact cum am trecut pe aici si nici unde ma va purta vantul, si nici daca e faianta italiana sau vinul burgund, inmiresmat cu rodii, cuisoare si lamai, sau uleiul de migdale, sau daca e toate astea si ceva mai mult in aceasta atmosfera, ceva ce lumineaza cotloanele, ceva tamaduitor, chiar si cand le lasa in continuare intr-o aurie semi-umbra, in atmosfera aceasta care iti poarta amprenta.