Poezie
rutina
2 min lectură·
Mediu
Mirosul de varza ma inconjoara iarasi, vascos, lipicios, Dumnezeule ce bine ca pot face dus acasa, dupa ce termin cu spalarea pacatelor facute si nefacute. Cred ca asa miroase purgatoriul, a varza statuta.
Ma opresc cateodata din gesturile tandre pe care le insir in stanga si in dreapta mea ca pe niste steaguri fluturande, si ma intreb ca in filmele cu prosti: \"ce caut eu aici?\". Dupa care doua brate incolacite in jurul soldurilor mele si o privire de caine batut ma fac sa ma rusinez de slabiciunea mea. Eu macar pot pleca de acolo, catre un alt loc, in fiecare zi altul, sa imi flutur tandretea si trupul tanar de candva viitoare mamica prin fata tamplelor infometate de bataia inimii mele. Si nu imi aduc aminte de dungile de jeg de pe gaturile alea delicate si de pe miinile alea mici decat in drum spre casa, cand imi permit sa fiu cinica, si sa imi spun ca nu mai suport mirosul ala, ca ma duc acasa sa ma spal de tot jegul si toata duhoarea greselilor altora, cand ma ingrozesc la gandul ca as fi putut sa iau paduchi sau raie sau mai stiu eu ce...
In fiecare zi in drum spre casa imi curat gandurile ca sa pot fi proaspata si calda, si mai docila decat am fost vreodata in bratele vreunui barbat. Instinctiv caut si eu o bataie de inima sub tampla mea stanga, si cand o simt la locul ei, ma loveste o bucurie nebuna, fiindca bataia inimii tale sub urechea mea nu se va sfarsi niciodata, niciodata, niciodata.
025.006
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Anne Marie Oprea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 263
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 3
- Actualizat
Cum sa citezi
Anne Marie Oprea. “rutina.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/anne-marie-oprea/poezie/34627/rutinaComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ultimul paragraf e superb! O stea si de la mine!*
0

de când te așteptam
să te invit la \"grand goupee\",
să-ți cază sticlele din ochelar
(în salată, în pahar, în cazuri extreme în sticla de bere,
sau în orice auxiliar feminin)?
exceptând faptul că ești așa de discretă
încât, când ești de față,
nu mai e nevoie de pereți,
râsetele \"deținute\" de tine
- dacă ți se năzare, că nu-i ieftin
publicitar surogat -
poți să le lași să țâșnească de ...
praf faci, orice bărbat!
ești atât de categorică,
de eu am devenit câinele tău
- de la poarta ta nu mă convingi să plec, până o fi să mor,
pentru că nu am,
să intru în casa ta,
sunt câine,
câinele de om,
care are stăpân!
Sâmbătă, m-am dus la piață, la mine în Obor. NU ERA CEAPÃ, cât e de mare piața Obor. Am cumpărat ultimul PRAZ.
Praz contra Papini, așa am negociat cu librarul ambulant. Cu prazul a fost, că mai îninte era mai scump decât Papini cu două mii de lei, dar a devenit după achiziționarea prazului, mai ieftin cu două mii de lei, decât prazul.
Prazul își merită banii, asta pentru că Papinii m-a făcut imbecil în 1905, iar eu nu am să ajung în 2005.