Poezie
tușe de toamnă
incursiune in spatiul n-dimensional
1 min lectură·
Mediu
Întunericul și lumina
se sărută
o clipă-n
peștera cheii.
Piciorul păianjenului
curiozității,
pășește timid,
prin coridorul
clarobscur.
Maestru-Demiurg
răsfiră:
un gând,
o lacrimă,
o durere,
sau poate,
o speranță,
în fire de lumină.
Evlavios le pune
pe paletă.
Păianjen rătăcit
printre
copaci solitari...
Trunchiurile lor zbârcite
trec
ca un trăsnet,
prin șevalet
și-și înfig rădăcinile
căutătoare de izvoare
ale adevărului,
în pământ.
Tușe de sentimente
juxtapuse :
o mulțumire sufletească, portocalie,
o împăcare verde-cărămizie
îmbracă
ramurile
gândului.
Și-n balansul visării,
trec prin efuziune,
de la maestru
la mine.
001.939
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Anisoara Iordache
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 88
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 41
- Actualizat
Cum sa citezi
Anisoara Iordache. “tușe de toamnă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/anisoara-iordache/poezie/86848/tuse-de-toamnaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.