Poezie
din toate părțile
rafale
3 min lectură·
Mediu
din toate părțile,
vânturi rebele dezghioacă
cuvintele-frunze din copacul cunoașterii,
de sens și tâlc.
vectorul-
regăsirii eternității ființei umane,
e mărginit de frică și minciună.
trădarea-i
o buruiană cățărătoare
care sufocă discernământul
*
arborele vieții-
dintr-un far călăuzitor,
prin căderi repetate, a devenit
turnul babel.
un vortex matematic
devorează
ochiul lui horus.
o pană-din aripa
șoimului,
atinge catargul.
*
cantonat
în preocupări mediocre,
bombardat
cu rețete ale fericirii plămădite
din sex și instinct,
pierzându-și luciditatea,
omul devine un număr.
cheia- universului debusolat,
lovește
taurul apis
*
ceasul al șaselea...
uscăciunea dispare-ncet în undele
izvorului veșnic;
limba clopotului măsoară distanta dintre
"dă-mi să beau!" și "mi-e sete!";
cine va-ndrăzni, să urce pe muntele
kailash?
inima-ntinată
distorsionează
realitatea.
*
florile de mușcată
cumpănesc vremea mohorâtă.
o furnică-și
plimbă dorurile
prin monotonii cotidiene;
piuie telefonul: am primit un voucher
pentru o zi de vacanță.
plutind prin lanurile de maci…
lângă mine
un fluture
*
ceață peste tot...
cine-i evaluează pe psihologi?
cine-i controlează pe temniceri?
în fața cărei instanțe dau socoteală
șireții sociopați?
agățat de oglinda cu clopoței,
perușul se distrează.
vesela mascotă cobi
jonglează cu
predicțiile.
*
titanoboa
sare de pe trambulina sistemului financiar
pe bulevardele puterii;
nu mai există lege;
lăcomia deschide portalul.
tratatele-s dezbătute sub masă...
când va cădea cortina?
întins, printre platouri cu fructe,
bacchus
elogiază goliciunea
*
roata se-nvârte
în jurul unui adagiu disonant;
să nu adresăm cuvinte jignitoare
jivinelor dezlănțuite,
și să servim docili rondelele de ceapă,
din deliciosul meniu
crocus city.
divertisment pentru cină
cu migdale, coriandru, piper
și o picătură de miere
*
câteva condimente
pentru a da gust
singurătății...
n-ai om
să te scoată la plimbare...-
n-ai câine
să-ți adulmece teama…
avalanșă de crime
pe toboganul
păcii și securității.
*
garduri năpădite de flori,
desfătări
în strâmtorarea străzilor...-
gravitația are amprenta zborului,
călătorii în profunzimea sinelui,
atmosfera-i plină de iubire și
lumină.
sacrificând egoul…
renaștere-n
arhetipul etern.
*
depășirea-i interzisă;
atitudinile riscante aduc
disconfort;
uitările factuale-
din registrul rememorărilor,
estompează orizontul cu
ambiții mărunte.
lumini- din piatra lunii,
se preling prin muțenii
de triluri.
*
șoapte
pe treptele apusului,
din turnuri de veghe se aud bătăi
în ritm de taiko;
lilith- cu cele două bufnițe,
s-a strecurat
într-un tetraktys.
muzica sferelor
în sistemul de referință al dragostei,
înalță cugetul.
*
clonele rudelor decedare îs
abajururi
pentru dimineți eșuate-n
polemici neroditoare;
căteva katane-
aducătoare de pace și liniște,
în vitrinele cu bibelouri…
avatari
pentru zei îngăduitori, simpatici-
invitație la petrecere...
*
trecere pentru lucrurile
slabe,
disprețuite,
care nu sunt-
pentru a nimici pe cele ce sunt.-
pietrele colțuroase ascund
tăria și dârzenia.
vara pe muchia de cuțit-
câteva dale din
coji de pepene galben…
*
vise amorțite-n
zgomotul războaielor...
în mușcătura orgoliului;
piese de șah
pentru destinderea timpului
și
reconfigurarea jocului.
cuib
dintr-o cască de fier și căteva spițe-
îmbunând tristețea.
00722
0