Poezie
duse de vânt
de toamnă
1 min lectură·
Mediu
durerile
înțepăturilor de țânțari
duse de vânt
pe gresia de ascuțit coasa
semne de zboruri
îndoieli asmut
sălbatice gânduri
ceața
mână prin labirint
negustorii
a nu vedea naște
a nu îndrăgi
de ce
parfumul salviei
îi lasă reci pe-mpietriți?
întru ridicare ochilor
viclenia-
printre gene mătăsoase
luna
aruncă năvoadele de lumină
fructe dulci
ademenitoare
pe toate drumurile-
în oglindă Ahi
admiră o suavă zeiță
ridică privirea
spre cer!
adevărata frumusețe
limpezește și liniștește
sufletul
001760
0