Dorinta din urma
Dacă e să mor, iubire,
ascultă-mi tăcerea
aproape de locul știut.
Caută cel din urmă copac,
cea din urmă frunză.
Pentru întreaga ceremonie funerară
va fi totul
SFÂRȘIT
A trecut ceva vreme de când am rostit ultimul cuvânt.
Îmi amintesc, era ca acum
Umbrele își spuneau părerile fără noimă,
Și își exprimau dorințele pornografice
Organele lor sexuale
Ieri noapte am visat,
eram ultimul copac.
Afară, iarna condamna iubirile la moarte.
Mâinile tale m-au frânt
și mi-au așezat trupul în flăcări.
Te-ai învăluit în căldura mea,
redescoperind
Sincronizare (?!)
Zilele urlă, nopățile plâng,
Iubirea din mine, în tine o frâng.
Amiaza mocnește și vrea ca să plec,
Iubirea din mine, în tine să-nec.
Plecarea m-alungă, venirea mă
Sunt o frunză.
Strivește-mă!
Oricum sufletul meu zboară.
Se va opri pe podul alb
Care face trecerea
Dintre întuneric și lumină.
Va sta acolo până-n primăvară
Când germenele cireșului
se
ÎNVINUIRE
Soarele a început să se destrame printre gânduri,
În cameră, șoaptele opace scrijelesc aripile de mucegai.
Nu mai zboară nici timpul, nici dorința, nici… nimic
Totul e în palmele
