eu, cu-ale mele

eu cu-ale mele m-aș risipi în două jumătăți de culori umbrite simetric la fiecare atingere m-aș risipi ca fumul pe hogeacuri turbate de foame și frig m-aș risipi mai mult uimită de sufletul făcut ghem în stomac în încercarea de a ajunge la înălțimea ochilor tăi iubindu-te m-aș risipi și a doua oară în aceleași poezii împroșcate cu păcate blonde extrem de importante eu cu-ale mele m-aș risipi aproape goală ca toamna prin frunze ce le mătură vântul pentru că nimeni nu aparține nimănui pentru că sufletul e doar un gol făcut ghem în stomac