Poezie
Umbrit mi-e altarul
1 min lectură·
Mediu
Ascultă-mi un gând din piatră cioplit
plămadit din trudă de olar
cu o bucată de lut gura mi-am oprit
dar ochii îți vorbesc în zadar.
In părul cel negru se odihnește noaptea
intunericul își soarbe uitarea,
misterioasă precum litera din cartea
cu care înțeleptul potolește mirarea.
Dansul de mortieră pe câmpul de luptă
desenează cercuri ca degetele tale,
crucile își pleacă mâinile și te ascultă
cu piela-ți impregnată în miros de petale.
Urmă de pas în timpul efemer
in apă ai săpat și în neființă
mă preschimb și nimic nu cer
mă înec în valuri de albă credință.
002.323
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- andronachebogdan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 98
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
andronachebogdan. “Umbrit mi-e altarul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/andronachebogdan/poezie/15004/umbrit-mi-e-altarulComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.