Drumul fericirii...

Calatorea in acest tren de noapte de cateva ore bune.O femeie de inaltime medie imbracata intr-un pardesiu ce parea a fi negru...Iesise putin pe coridorul vagonului sa mai ia o gura de aer si sa mai ,,pipe\'\'o tigara. Purta cate o palarie in stil frantuzesc,dar nu mereu aceeasi.Tunsoarea si ea frantuzeasca o arata a fi o veritabila parizianca.Esarfa ce o purta permanent la gatu-i rotund ii flutura in curentul facut de ferestra deschisa pentru a iesi fumul.Din cand in cand isi mai misca picioarele incaltate in cizmulite de culoare gri.Se misca pe loc pentru a se dezmorti.Chipul rotund,ochii caprui,buzele senzuale si nasul putin carn vazute prin fumul tigarii parea o Fata Morgana.Stia ca la capatul drumului isi va intalni iubitul.Lasase in urma-i un sot ce nu o mai iubea.Purta in suflet si in gand ingerasul zamislit in urma cu patru ani.O fetita foarte frumoasa si inteligenta.Trenul mergea pe sinele trosnind,aproape ca si gandurile sale.Femeia fuma si mergea inainte spre un viitor pe care-l vedea fericit alaturi de omul ales si de superba sa fiica.Trenul mergea...Gandurile-i asisderea:,,ai devenit omul pentru care ma rog,omul linga care adorm si ma trezesc,literele mele,alfabetul meu,partea inefabila a lui doi,pe care incetasem sa mai cred ca o merit,traiesc o minune aproape in fiecare secunda,asteptata o viata!!!\'\'