Poezie
Cântec
1 min lectură·
Mediu
Spune-mi ce știi că îmi plăcea cândva
Și ce-obișnuiai să îmi spui adesea,
În brațe mă strânge, șoptește-mi ceva
Că-n brațe mereu să îți stau vei vrea.
Iubire-ți să-mi dea un avânt și-un zbor,
Departe de tine și-aproape să-ți fiu.
Iubirea ta face totul mai ușor
Și când mă iubești nimic nu-i pustiu.
Crezi tu c-ai putea să te răzgândești,
Totul de la capăt să-ncercăm din nou ?
Am putea fi noi și să mă iubești
Chiar de te prefaci, eu sunt tot ca nou.
Hai să fim la fel, numai tu și eu
Inima pe tavă să ne-o oferim !
Eu te voi striga, tu m-auzi mereu
Zi și noapte-ntr-una să ne tot iubim.
Dă-mi voie să-ți simt dulcele tău piept
Lângă a mea tâmplă pulsul tău să bată.
Ești tot ce-mi doresc, oricând te aștept
Cu a inimii poartă descuiată.
De vreodată-n viață n-am băgat de seamă
Că plângeai sau poate sufletu-ți plângea,
Tot voi fi acolo și de simți, mă cheamă
Că oriunde-aș sta, te voi ajungea.
De-mi vei da crezare, nu o voi trăda,
Eu trec peste toate și nu mă prefac,
Aceiași suntem, nu ne-om lepăda
Cu inimi legate ce nu se desfac.
001925
0