Poezie

Calu(Lui)

1 min lectură·20 septembrie 2003

Mediu

Iadul e imaginea în gheață a unei vânători de lei,

ziua mi-e lac de acid lovit de fulger,

o portocală răsare-n fiecare dimineață, vezi,

pentru a fi culeasă și a apărea din nou,

se face praf într-o rază pe care-o-ndoi

și-o pierzi în pocnitura degetelor,

extazul unui fluture turnat în lumină,

împins de moarte și-n veșnicie de vârtejuri

de sclipiri,

sori reîncarnați în puncte.

Gheara une așteptări

lovește-n coasta unui cal, animalul

cade moale cu gâtul rasucindu-se în afara

frumuseții(lui),

o crimă a timpului,

care ucide totul,

în afara de portocala mea,

copil zilnic din sticla înfructificat dintr-o memorie

care se duce mai greu ca mine.

003.163

Andrei Postolache. “Calu(Lui).” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/andrei-postolache-0003659/poezie/51745/calului

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.