Poezie
Cândva
1 min lectură·
Mediu
Căzut sub stea, în raze de uitare
absorb magia clipei efemere.
Renasc în unghia de ceară care
topește-n urmă șoapte grele.
Adie cântul singurului vânt
ce răscolește gândul solitar,
renunț chiar și la ultimul cuvânt.
S-a tânguit odată sufletul hoinar.
001.481
0
