Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Jocul în joacă

1 min lectură·
Mediu
Rămâneam în capul oaselor
întunericul ni se părea tot întuneric
lumină ruptă din lumină cerc întreg
și de neatins în iarbă ,de o vreme aruncam
pământul de la unul la altul într-o stare mult
prea mică, bine că existăm prin singurătatea
timpului recunoscuți ,nerecunoscuți.
Dă-mi un dor , dă-mi un cer pe care să dorm.
Rămânem pe același loc ,fără întristări fără
întuneric, fără lumină, fără lumină ,fără trup.
Rămânem în capul oaselor.
023.937
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
73
Citire
1 min
Versuri
11
Actualizat

Cum sa citezi

Andrei Novac. “Jocul în joacă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/andrei-novac/poezie/220847/jocul-in-joaca

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@constantin-codreanuCCConstantin Codreanu
Un dialog cu timpul, în timp, peste timp. Un dialog în trei.
„Aruncatul pământului de la unul la altul”, nu e altceva decât o îngropare reciprocă într-un cimitir în care „recunoscuții” și „nerecunoscuții” stau în capul oaselor pe marginea întunericului avortat de realitățile viului.

Constantin
0
@andrei-novacANAndrei Novac
Asa este ,o poveste despre a ramane deasupra a tot ce te recunoaste sau nu.
0