Poezie
Jocul în joacă
1 min lectură·
Mediu
Rămâneam în capul oaselor
întunericul ni se părea tot întuneric
lumină ruptă din lumină cerc întreg
și de neatins în iarbă ,de o vreme aruncam
pământul de la unul la altul într-o stare mult
prea mică, bine că existăm prin singurătatea
timpului recunoscuți ,nerecunoscuți.
Dă-mi un dor , dă-mi un cer pe care să dorm.
Rămânem pe același loc ,fără întristări fără
întuneric, fără lumină, fără lumină ,fără trup.
Rămânem în capul oaselor.
023.937
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Andrei Novac
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 73
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 11
- Actualizat
Cum sa citezi
Andrei Novac. “Jocul în joacă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/andrei-novac/poezie/220847/jocul-in-joacaComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Asa este ,o poveste despre a ramane deasupra a tot ce te recunoaste sau nu.
0

„Aruncatul pământului de la unul la altul”, nu e altceva decât o îngropare reciprocă într-un cimitir în care „recunoscuții” și „nerecunoscuții” stau în capul oaselor pe marginea întunericului avortat de realitățile viului.
Constantin