Ochiul dracului

Iubita mea sta pe o strada cu nume de voievod. Un voievod care aduna capital electoral dandu-i pe otomani cu capul de poarta crestinatatii. Asta il face mai ciumec decat toti presedintii alesi pentru ca sunt mai putin rai decat altii. Pe strada asta locuiesc cei mai bogati tineri ai comunitatii. Stand inca in casele bunicilor, ei nu au fost nevoiti sa-si cumpere batrani si astfel au economisit parale frumusele. Hotii au cam prins mirosul prosperitatii lor si atunci mai toata lumea si-a cumparat cate un cutu-cutu zgomotos. Iubita mea auzise la batranii ei ca potaia care latra nu prea musca si ca sa creeze o diversiune, a pus in fereastra un ghiveci de muscate. Cu banii astfel deturnati din fondul de achizitii patrupede, a procurat o butelcuta de vin pe care m-a invitat s-o umplu cu aer. Cu aceasta minunata ocazie ma aflam in odaia ei cand mamaita Veta, sclerozata pe caz de varsta, a dat navala anuntand disparitia unui ou. Fiind musafir si astfel surprins intr-o situatie jenanta, m-am simtit ca un bou. In acel moment mi-am dorit ca si eu sa dispar, dar cine a furat oul d-abia maine avea sa atenteze la bou. Babornita, scuipand \"ics\" amenintari, mi-a pus in vedere ca in ziua ce urmeaza are sa se scoale de dimineata si va merge la politie sa ma reclame. Asa a si facut, numai ca drumul fiind lung si ziua calduroasa, inversunata Veta a decedat pe treptele chesturii. La cauzele decesului,legistul a notat: \"Cine se scoala de dimineata sa sape groapa altuia, cade in ea si departe ajunge\" Iubita mea a mostenit casa Vetei. Eu, ca un natafleata ce sunt, m-am insurat cu alta care avea ochi frumosi. Ochiu\' dracului!