Poezie
Accesul interzis cu excepția riveranilor
1 min lectură·
Mediu
Sensul unic de pe strada ta
Nu are sens
Nu ai mașină, dar ești pe avarie
Pe la mijlocul zilei te gândești aiurea la timpul pierdut, cea mai apropiată rudă a ta
Chestia aia reală declanșată de nesiguranță
Te face una cu foaia ruptă în draci
Pe care era scris planul tău de viitor
Dincolo de fereastră ai doar un orizont cu brațele deschise spre alții, dar cu spatele la tine
La ușa ta nu bate nimeni mai înalt decât moartea.
Chiuveta îți depozitează amprenta lichidă a mizeriei din ultimele seri sau luni
O bere desfundă gândurile senine, câteva curg spumoase pe podea,
Le calci nemulțumit în picioare și aluneci cu ceafa într-un somn nesperat
te trezești la sfârșitul zilei baricadat în întunericul de la ferastra și de la ușa ta.
021.175
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Andrei Lucian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 131
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 13
- Actualizat
Cum sa citezi
Andrei Lucian. “Accesul interzis cu excepția riveranilor.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/andrei-lucian/poezie/14170559/accesul-interzis-cu-exceptia-riveranilorComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Distincție acordată
Un discurs clar solilocviu. Cam anost modul dre gospodărit al artistului. Boem eul celui ce se confesează. Rămân memorabile versurile "n-ai mașină dar ești pe avarie", "Pe la mijlocul zilei te gândești la timpul pierdut, cea mai apropiată rudă a ta". Acest "rudy"-ment contemplativ de prânz dans la recherche du temps perdu o fi Marcel Proust.
0
Multumesc pentru cuvinte si pentru stea!
0
