Poezii

Ah, scobitu-ți-aș obrajii C-un dăltoi de sărutoi, Strânge-ți-aș de gât toți pajii Sângelui din sânii moi… De ce moi? Păi știi prea bine Că îngroapă mușuroaie, Dintr-un strop ajung în

ADAndrei Lucian Dragoi

0

0

Sulițașul verii-n toi A-nfipt iarbă-n tot pământul… Zvârlă-n sulițe cu ploi, De se strepezește vântul! Fă-mi și mie o cântare dintr-un vârf de lemn uscat pe un petec de spinare, pe un ochi

ADAndrei Lucian Dragoi

0

3

Învârți lumea cu-adevărul Greu ca palele de moară, Storci între călcâie dorul Smuls ca strugurii din vară… Suflă-mi, Pane,-n naiul frunții! Ah, de aș auzi iar muză Pasul lin lăsândul

ADAndrei Lucian Dragoi

0

0

Templul serii se proptește În coloane din trabuce, Arde cubanezul pește Al bărcuței ce se duce… Timpul trage la rindea Fața soarelui cel veșted, Plânsul lunii din podea Pe talaș se-așterne

ADAndrei Lucian Dragoi

0

0

Ochi și minte mi se luptă cu lumina-n catapultă, s-o trimită iar spre soare, ca pe-un semn de întrebare ca solie de-mpăcare,... Că trecu cam mult de când eu din mit am coborât, ochi din ochi

ADAndrei Lucian Dragoi

0

0

Mare, mare torcătoare, Herghelie-n trecătoare, Cai din val sub șei din soare, Gloată nudă, răpitoare… Urci copita-n melci de zare Spiralând ropotitoare Curcubeele ușoare, Sidefii,

ADAndrei Lucian Dragoi

0

0

Cutra mă-sii de poemă, Cuvințească și boemă-- Bălegar de apotemă Perpendicular pe temă, Poem mic și îndesat, Mânzuleț nețesălat, Ogor mic, nebălegat, Furcă-n coarne de

ADAndrei Lucian Dragoi

0

0

El—profund ca o artera care irigă întreg universul observabil și… Ea—superficială ca o venă care drenează uneori umorile lui metagalactice se plimbau cu pași siamezi, coagulați într-un cheag uman,

ADAndrei Lucian Dragoi

0

1

În țara celor o mie și una de nopți (înfometate și cenzurate!) numită Toamna, senatorul Timpul zis \"Chroncănilă Magnificul\" își face campanie, consiliat de vântul care zguduie pomii din

ADAndrei Lucian Dragoi

0

0

Creierul i s-a luptat cu craniul până când, în sfârșit, a reușit! Închipuiți-vă! Þestoasa și-a sfidat carapacea, părăsind-o! Apoteoza istorică a divorțului! Dar ce-i de făcut acum? El știe

ADAndrei Lucian Dragoi

0

0

Și-a deschis cabinet de critică literară chiar în gură… (limba ascuțită a fost dintotdeauna un \"medic de vocație\"!) Își luase licența în stomatologie poetică! Plomba, punea sau scotea dinții

ADAndrei Lucian Dragoi

0

0

Sands… Her breasts put together are the most wonderful castels ever built in the primordial sands… Unfortunately they have no windows… I could have seen The First Man-Rise!…

ADAndrei Lucian Dragoi

0

0

Tripticul Ființei 1.Pubertate Sala de ședințe a urechilor mele s-a umplut până la refuz cu politicienii demagogi ai trilurilor păsărești. Și-au lăsat afară, pe ramuri, elegantele costume

ADAndrei Lucian Dragoi

0

0

Soarele ar fi cloşca ideală pentru cuibarul plin de ouă dintre tâmplele mele! E atât de darnic în umbre de siluete feminine impecabile…. (încurajeză adulterul prin mesaje

ADAndrei Lucian Dragoi

0

0

Soare orb Soarele-orb topește cerul, Care plouă peste mine, Cu meduzele albastre, Ale ochilor ei limpezi. Marea dulce se degustă, De pe limba-mi suferindă, Sângerie și sărată, Ce-a zburat

ADAndrei Lucian Dragoi

0

0

Lecție erotică Privirile mele își deșiră coarnele de melc sub transparențele fine ale sânilor ca două veioze, ce-mi luminează intim studiul de anatomie venusiană. Fatidică Albinele

ADAndrei Lucian Dragoi

0

0

Divorț autumnal În sala de tribunal a unei toamne corupte, pomii triști sunt primii sultani care divorțează de haremul frunzelor nefericite, ce mi se aruncă în brațe în șoapte

ADAndrei Lucian Dragoi

0

0

Maternitate…pseudosatira Răbdarea atârnă ca un leagăn de ramurile părinților, Întinsă sub greutatea bulgărilor de zăpadă caldă, cu fețe de copii… Vântul? Nu a avut niciodată bani de manichiură

ADAndrei Lucian Dragoi

0

0

Primăvară halucionogenă Mă servesc cu o supă caldă de primăvară plină de vitamine !…, cu pâine rotundă și moale de soare încolțit. Telefoanele-astea mari, cu trunchi și frunze îmi țârâie

ADAndrei Lucian Dragoi

0

0

Vântul, neascultător câine de vânătoare, a scăpat din lesă și mărșăluiește de zor, marcându-și teritoriul pe scoarța copacilor… o arteziană febrilă, cu aer plin de parfumuri exotice, feromoni

ADAndrei Lucian Dragoi

0

0

Les soleils de ses joues… Mes rayons pincent ses joues Sur lesquelles se lèvent deux soleils Comme deux tourbillons de sang rond… Elle m'enferme rapidement Dans le flacon de son

ADAndrei Lucian Dragoi

0

0

Crimă și crepuscul Lumina, genial brâncuși bătrân, sapă pasional, cu mâinile goale, în marmura neagră a umbrelor, cautând perfecțiunea în basoreliefuri rare-- reîncarnările în piatră ale

ADAndrei Lucian Dragoi

0

0

Mi-am întins la uscat, pe sârmele limbajului poetic, rufele sentimentale, conștiința, orgoliul, flerul, talentul și toate celelalte țoale și dulcegării (…de import sau de export!). Era necesar! Îmi

ADAndrei Lucian Dragoi

0

0

Norii, bătrânei pișicheri, discută politică și își spun bancuri deocheate, la care râd cu lacrimi de ploaie până la leșin, într-un clămpănit de proteze vechi…cu scântei de metale

ADAndrei Lucian Dragoi

0

0

Am dat drumul prin orbite ogarilor de sub frunte. Sunt cei mai buni alergători pe care I-am avut vreodată!… Dar e inutil să începi cu ei o afacere cu pariuri. Sunt egali! Iau startul dimineții și

ADAndrei Lucian Dragoi

0

0

Reclame "panteist-autohtone"… Cerul de toamnă, cu afișaj electronic din stoluri de păsări (ultima generație de cristale lichide!), e perfecțiunea românească întruchipată în materie de

ADAndrei Lucian Dragoi

0

0

Brazii au slăbit îngrijorător după cura de iarnă! Au siluete jalnice…oase de pești înfrunziți, cu solzi verzi prăjiți în mălaiul de lumină aruncat în tigaie de un soare gurmand, bucătar șef peste

ADAndrei Lucian Dragoi

0

0

Soarele ar fi cloșca ideală pentru cuibarul plin de ouă dintre tâmplele mele! E atât de darnic în umbre de siluete feminine impecabile…. (încurajeză adulterul prin mesaje subliminale, iar unui

ADAndrei Lucian Dragoi

0

0

Griul sau…prostiuția albului cu negrul Femeile învață mai repede ca bărbații… prostituția au furat-o de la înaltele fețe divine. Îngerașii cei albi și drăcușorii cei negri fac dragoste

ADAndrei Lucian Dragoi

0

1