stau si plang
si merg incet
s-alung un gand
sa nu ma-nec
sa ma gandesc la ce-am facut
sa ma-ntreb de ce a durut
sa gasesc un vinovat
pentru sufletul-mi involburat
ma doare acum cand
a trecut atat de greu timpul
decand nu ti-am mai vazut chipul
dar nu va mai trece asa
caci te voi avea in preajma mea
sa-ti spun tot ce-a fost in mintea mea
in timpul care nu ai fost langa
grea e viata fara tine
cand tot simti ca n-ai menire
cand o stii ca e aproape
dar o simti ca e departe
si incerci incet sa speri
cum era alaltaieri
cum va iubeati ca doi nebuni
noapete, ziua
ce e sufletul ma-ntreb
un organ fara culoare
o fi inima mea oare
o fi un gol uitat in stomac
o fi un organ apropiat de ficat
o fi o briza de aer-n-plamani
o fi o idee a unor strabuni
o fi
mi-e dor de tine,
mie dor de clipele`n care
ne sarutam cu multa ardoare
in care ne spuneam povesti
si doreai sa-mi daruesti.
toata viata ta in dar
fara sa-mi ceri nimic macar
fara sa-ntrebi
