Albeața pernei e întunecată de suvițele-ți negre, încolăcite inele de logodnă imaginare, zale împrăștiate dintr-un lanț mătăsos cu care îmi legi amintirile.
Lumina indirectă și neconvingătoare a
În foarte rare și disperate situații, îmi imaginez cum unii mușchi circulari din corpul meu iau o formă asemănătoare unei diafragme dintr-un aparat fotografic. Văd nervul controlor, responsabil cu
În minusculul aeroport din Kajuraho, am întâlnit un tumult tipic indian. Era greu de imaginat care sunt călătorii și cum se deosebesc ei de cei care au venit doar ca însoțitori. Așteptam avionul
Soarele bătea pieziș în pălărioarele de țăran vietnamez, metamorfozate guliverian în umbrele de plajă, sub care dormitau, neocupate, chaise long-uri albe. O briză delicată aducea un aer răcoros,
Botul ei roz era locul de întâlnire a zeci de muște zgomotoase care aveau probleme ierarhice de așezare la masă. Parcă având conștiința drepturilor conferite de religie, vaca stătea întinsă pe o
În satul de munte pe care sufletul meu îl numește „acasă”, a dat prima zăpadă a iernii. Anotimpul de nea a coborât peste noi cu fermitatea unui ascensor scăpat de sub control.
Imensul sandviș
Cimitirul Père Lachaise este unul dintre locurile pe care le vizitez cu plăcere, ori de câte ori am ocazia să bântui prin cartierele Parisului. Mormintele lui Enescu, Oscar Wilde și Jim Morisson
Ghilotina pleoapelor, taie privirea,
Stalagmite orizontale care mă țintuiesc
de la intrare,crucificându-mă.
Cu tine,
în restaurantul
cu nume banal:“Experiențe”
și... aștept.
I-am spus fără vreun reproș: „Te-ai îndrăgostit de mine văzând în sistemul meu de valori propria ta reflectare. Ai intuit în cuvintele mele, ce-ți sunau cunoscut, deschiderea spre o dimensiune pe
M-am apropiat de banca veche pe care stătea bătrânul, mai degrabă din cauza oboselii, decât din dorința de a face conversație. Pe muchia orizontului, soarele dădea din picioare printre
Plicul de pe masă, doar cu numele tău, te-a intrigat imediat cum ai dat ochii cu el dar când ai descoperit biletul de avion către orașul pe ți-ai dorit de ceva timp să-l revezi, ca să nu mai vorbesc
Atlasul era vechi, iar paginile aveau colțurile unsuroase de nenumăratele călătorii făcute cu degetele subțiri de copil. Continente și țări colorate, unde pe fluvii subțiri, albăstrui, corăbiile
Mi-am dat seama că deține această calitate, abia după ce am cunoscut câțiva oameni din jurul lui. Când l-am cunoscut mai bine, am cedat prompt acelei emanații fascinante. Avea un Midas touch
Toba de mătase
Îl știam de o groază de timp. Copilărisem împreună și deși eu terminam liceul când el de abia îl începea, am rămas foarte apropiați.
În mesajele pe care mi le transmisese de-a
Vântul călduț părea încă îndrăgostit de orele acelea de toamnă indecisă, iar frunzele copacilor din grădină își mai șopteau secrete urgente în ora târzie a nopții. Nimic nu părea să indice apropierea
Partea a II- a
Oglinda din mintea mea
Precum în urma unui cataclism timpul mi s-a oprit brusc sau cel puțin asta era simțirea care-mi năpădise mintea. Așa cum natura după o furtună are o nevoie
Clopotul de aur
Cred că terminasem clasa a V-a când am văzut pentru prima oară o fotografie din Rangoon, capitala Birmaniei. Dorinţa de a căuta imagini din misterioasa ţară îmi fusese stârnită de
Localul geme de lume în seara asta rece, din luna cadourilor. Suntem iar împreună un obicei vechi, care dăinuie de la moartea accidentală a lui Radu, este să ne revedem, noi cei care facem parte din
Aș putea să povestesc multe despre posesorul acestei mâini” a rostit ea, la câteva secunde, după ce mi-a cântărit alene palma în mâna ei. Apoi, ridicând ochii și râzând, a spus: “Sunt Ioana și....
I-am spus ca pentru mine cel mai erotic moment al unei viitoare relatii va fi intodeauna clipa care precede primul sarut. I-am atras atentia sa se concentreze la acea unica secunda dupa care totul
O scurtă perioadă din viață, am avut fobia șerpilor. Erau ani luminați de candoarea vârstei. Șarpele din pomul cunoașterii, șarpele care putea hipnotiza victima, șarpele uriaș capabil să înghită
Stăteam întins în iarbă cu ochii închiși, urmărind șirul colorat de gânduri fugare și ascultând cum bat din aripi fluturii. O formă nediluată de serenitate. Uneori, mai spărgeam crisalida liniștii
Iti privesc degetele tale
verzi
Ce au dezbracat miezul de nuca
De iile lor
subtiri si laptoase.
Ceasornicar
al fructelor necoapte,
te numesc.
In dansul falangelor
alegi cu gesturi
A.S.
Intr-o tinerete extrem de verde am iubit o fata. Poveste fara final, mai mult din cauza tineretii ei. Am regasit-o dupa un deceniu cand dragostea a izbucnit intre noi incadrata de alte
AB