intimitate

Culoarea zvacnind in scursura de noapte

ramasa pe coltul drept al pernei taiate perfect geometric,

dar tulburata de tresaririle concentrice ale somnului

obrajii scortosi ai peretilor, chipul chinuit

al ceasului spanzurat de lumina visului stins

incruntarea muta a cearceafului exfoliate sub carne

iluzii zgribulite printre suvite descarnate de par,

ca fluturi orbi in jurul unui bec mucegait

de propria-i natura sticloasa

vantul stingher managaind cu genele trupul

contorsionat de dimensiunea halucinanta

a imaginii impaienjanite sub pleoapa violeta

Si ti-am spus sa bei un pahar de lapte inainte de culcare-tetraciclina sublimate!

viscerele moi obosite de contractii aritmice bio-psiho-social-democrate

inima c-o aripa franta lingandu-si rani de otel albastru pur

alcoolul isi refuza destinul,

stagnand in fata mizeriei translucide de sub

miocardul in penumbra coastei de Eva exilata

de demiurg surd-misogin

si mi-ai spus sa nu ies cu parul ud

in ploaie de ingeri si carne si intuneric!

Creierul izbit de concretul osos(strivit de bezna densa,

zgariata doar de colti de stea crispate)

ramane incremenit, sa nu goneasca clipa.

Si doar ti-am spus ca timpul care-a ramas intre noi trebuie infasurat cu grija in bucati de traire stravezie si pus sub tampla dreapta!

Respiratia (gandul)(fiinta) se face cocoloase inegale de

natura moarta cliseica,

ciocnindu-se idiot de

dintii cariati ai cioburilor de soapte

putrefactia realului decoloeraza contururi de creta

de pe coapsa infieratade sarutul sarat – muscat din tine

urma prapastiei in carne se revarsa

printer ferestre negre – duhuri de gheata – limpezimea

pamantului tors, ce-si lepadase cuvintele cu ochii negri

gratie si spaima, cruzime si zambet si virtutea strivita de caii ce mureau, unul cate unul, cu ochii deschisi, de piatra fluida.

“eu mor cu fiecare lucru pe care il ating”