Absurdum
răget purgativ...\"ab absurdum luciferis tempus volant\" în creștet diafan de lună răsare... o mie de cruci culcate pe spatele umanității ce-n visarea perenă eretica istorie
Plansul omenirii
plânsul omenirii cu opaițu-n mâna tremurândă îl caut în amurg și piloni de inimi distruse înalț către crudul adevăr al vieții eterne ce nicicând nu l-am găsit; în fiecare zi renasc în același
canta-mi
cântă-mi scald bătrân poemul uitării prin vocea gorunului cu mers demonic de silfidă ce pași de regi sărută flăcări în zăpadă; cântă-mi aurora fiorduri înghițind sub urlet de lupi păgâni saga
Et in Siberia ego....
Termină cu aberațiile astea Ecaterino și nu te mai împacienta, căci turnul de fildeș nu se prăbușește la cea mai mică adiere de vânt. Zăpada mistică a ochilor nimfomania dementă a inteligenței
Drumul pustiu
În neguri de zgură orbecăi prometeic cu Picioare ferecate-n lanțuri de golem strivit în stâncă Spre farul unde sirena jalea-și cântă. Copacii reci priviri de lumini aruncă La dansul jivinei
Maslin purpuriu
Măslin purpuriu, în brațe de lut Surâsul adamic de evă virgină așezi. Jocul cu șarpele inocenței Set îl știe bine, când la capul tatălui Sâmburele a-ngropat și din tine crucea
Sculptorul
În Poartă Columna Capul pleacă spre Masă Somnul Muzei mângâind Cu aripi de Păsări măiestre Sub chip de Domnișoară Lunecând. Sub daltă piatra virgină Se lasă sedusă Arhaic.
Nopti de cristal spart
Nopți de cristal spart... mâna de lut scrie Și-n depărtare zgomot lugubru de clopot adie Pe uliți lucioase De mucuri de candele arse. Blestem păgân de foc sângerând Prin ceață se-aude etern
Ideea
Târâtă de părul din nas Ideea savurează plimbarea de dimineață. Stăpânul o întărâtă biciuind Copacul cu privire de malpraxis congenital. Esență de marxism pur, Zațul cafelei brațele-și
