Jurnale

Te uiți la mine și îmi zâmbești fals, Iar ochii tăi îmi inspiră atâta ură, Te ascunzi într-o amintire de acum câtiva ani Și singură te afunzi în invidie și ură...

APAndreea Popovici

0

0

Te-aș zdrobi cu o linguriță și te-aș frământa, te-as găti de n-ai fi otrăvită, și te-as mânca. Ți-aș scoate inima din pântec și aș înfige ace în ea, aș arunca-o în făcari diforme dacă aș

APAndreea Popovici

0

3

Te urăsc pentru că îmi spui în fiecare zi Cât de inexistentă pentru oameni pot fi, Te urăsc pentru cât de mult mă iubești, O iubire prin care poți să vezi. Te urăsc pentru că așa m-ai

APAndreea Popovici

0

0

[textul este lung, de aceea nu l-am postat. comentariile conteaza si astept comentariile dumneavoastra] = Si daca acesta este doar inceputul, care este sfarsitul? Drage mea Oana, cum adica

APAndreea Popovici

0

0

Ce frig este aici. Tremur, singură într-o cameră întunecată. Când mă aflu în brațele tale simt cum iau foc, într-o fracțiune de secundă, mă aprind... apoi mă sting ... și e cald. În capul meu se

APAndreea Popovici

0

0

Nu-mi spune mie de iubiri adevărate, Și nu-mi spune de fapte necurate, Nu mă obosi cu discuții îndelungate Și nu mă prostii cu minciuni stricate! Nu încerca să ascunzi un sentiment Nu mai

APAndreea Popovici

0

4

Viața este atât de scurtă, Dar plină de bucurii Și amintiri plăcute, Micile copilării… Primul brad de crăciun, Luminat până în vârf, Iar sub, cadouri frumoase, Toți sunt la masă

APAndreea Popovici

0

2

M-am făcut mare, Nu mai sunt copil, Am o părere despre viață, Cu totul diferit. M-am făcut femeie, Am învățat să iubesc, Căci sunt iubită Așa cum îmi doresc. Am invățat căpe lume ești

APAndreea Popovici

0

0

Mă aflu pe un pat Întinsă așteptând Ca să apară. Și apare.... Se urcă peste mine Mă mângâie pe picioare Apoi se aruncă în visare, Alături de mine.... Îmi mângâie buza Apoi coboară

APAndreea Popovici

0

2

Mișcările trupului ei Par a fi un dans, Îi văd abdomenul. Îl ating cu mâna Și-o târăsc în jos Pe pielea-i fină.... Tot mai jos.... ... mai jos. Nu mă pot ridica, Nu mă lasă, Tot

APAndreea Popovici

0

0

Ascultă-mi inima cum bate, Ascultă-mi șoaptele în noapte, Ascultă-mi strigătele disperate, Ascultă-mi inima cum bate... Ascultă simfonia viselor Ascultă melodia mea Ascultă vocea

APAndreea Popovici

0

0

Din văzduh, în depărtare, Se stinge sufletul divinei Floare; Dincolo de mări și oceane, O regăsesc în speranțe vane. N-am să uit niciodată Gândurile ei pline de jale, Ochii-i înecați în

APAndreea Popovici

0

0

Mă aflu în fața Lui, Mă privește cu un aer de zeu, O fi zeul meu? Nu. E stăpânul meu…. Mă privește precum un leu La vânătoare, înfometat… … mă dorește, Mă vrea! Mă are! Îmi spune să mă

APAndreea Popovici

0

1

Pierdută-n gol; Si-n strigăte mute Si-n șoapte neauzite, Mă aflu eu…. Pierdută-n suferință Intr-un spațiu difuz Intr-o palmă de copil, Pe degetul micuț, Mă aflu eu…. Pierdută-n

APAndreea Popovici

0

0

N-am crezut niciodată Că îți voi duce dorul Atât de mult; Vreau să cuprind trupul tău Cu brațele mele slabe Și să-mi lipesc urechea Pe pieptul tău…. Faptul că ești departe Mă frământă

APAndreea Popovici

0

2

Nu te mai gândi la mine Astăzi, la lumina lumânării M-am jucat jocul cu umbre Și ce frumos a fost…. Nu-ți mai fă atâtea griji, Sunt bine. Mâine dimineață Când mă voi trezi Și mă voi privi

APAndreea Popovici

0

0

In ziua în care Singură vei ajunge, Te vei gândi la ce ți-am spus cândva, Căci nu merită a plânge După ochii cuiva Si te vei gândi la mine Si-ți vei da seama că Ti-am vrut numai bine. In

APAndreea Popovici

0

0

Unde ești draga mea? Suflet neîmpăcat Tu zână frumoasă, Cu părul roșcat Și cu buze fine, Cu sânge înfierbântat Gândul meu se află La tine neîncetat…. Vino în brațele mele, Să te simt

APAndreea Popovici

0

0

Rănile nu se vindecă singure dacă cineva nu le vindecă. Atunci când ești absorbit de cunoașterea acelui cuvânt atât de valoros, așteptând cu sufletul la gură acel moment magic, să afli cu adevărat și

APAndreea Popovici

0

0

Un glonț a străpuns inima mea, ce acum sângerează neîncetat. Rana pare că nu se mai vindecă, iar durerea pe zi ce trece este tot mai mare… dar m-am obișnuit cu durerea ce mi-o provoacă, după atâta

APAndreea Popovici

0

0

Ce a fost și ce a ajuns… Ea a fost cândva Fericită, a fost Lumină, a fost ruptă din Rai, dar acum? Ce s-a întâmplat? A ajuns să fie un Înger înfășurat într-o pânză cenușie, aripile-i sunt arse și

APAndreea Popovici

0

0

E ciudat cum deodată, fără motiv, simți nevoia de a plânge, simți de parcă ochii tăi sunt gata să reverse în orice moment un izvor de lacrimi, dar, totuși, unde sunt acele lacrimi? Și de ce simt

APAndreea Popovici

0

0

Stau și mă gândesc la proverbul “Nu lăsa pasărea din mână pentru ce-a de pe gard”. Eu, într-un fel sau altul, am făcut acest lucru și nu pot să zic că m-a dezavantajat cu ceva: de regretat nu am

APAndreea Popovici

0

0