Poezie
Frunze de maslin
1 min lectură·
Mediu
Se duce iara vantul calator in zare
Si in vazduh tresare-ntunecata mare
Iar cerul se deschide trist si-ndoliat
Jelindu-si pescarusii ce zborul si-au curmat.
Apusul gol si negru se lasa peste zare,
Acoperind genunea si apa-i calatoare,
Caci raul este rosu, iar fluviul a secat
Si Christ isi poarta pasul pe unde-a mai umblat.
Gradina-i tot acolo, pe-un munte sta tacuta
Maslinii cheama vantul,apusul o saruta.
Pamantul ud tresare sub pasul Lui cel sfant,
Iar piatra se scufunda in reavanul pamant...
Asemeni omenirii, ce din pamant se naste,
Cu omul ce se-ntoarce de unde mielul paste,
Asa si piatra seaca revine in pamant
Tanguitor de dulce ca sufletul cel sfant.
Ca frunza calatoare din pomi batuti de vant
Asa-i purtat si omul de soarta pe pamant.
Si viata-i ca o frunza pierduta de maslin
Si fiecare frunza – dumnezeiesc suspin.
Iar omul este sclavul copacului etern
Din care ani de-a randul frunzele-i se tot cern...
001.666
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Andreea Nicolae
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 155
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 22
- Actualizat
Cum sa citezi
Andreea Nicolae. “Frunze de maslin.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/andreea-nicolae-0024151/poezie/1737137/frunze-de-maslinComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.