andreea istrate

Daniela Luca, ușile astea ale tale, disperate, constriute parcă din intersecțiile unei femei singure cu lumea ei decojită de iubire.
Pare o poezie tandră, cursivă în alungirea ei, firească .

îți mulțumesc, Iulian. Frumos ai găsit sens poeziei mele.
Drag.
Aerial