Poezie
Amalgam
1 min lectură·
Mediu
Goluri de ape în chin de nevoi
Se-adulmecă una pe alta,
Mirosuri prea dulci de suflete moi
Tânjesc să-și distrugă iar soarta.
Clădiri de neant se-ncumetă-n noi
Să rupă albastra tăcere
Și vise distruse de aștrii prea goi
Iși cară duioasa durere.
În dunga de ape a tainicei minți
Se crapă de ziuă iar roua -
\'N suspine de galben cărate în dinți
Cu mireasmă de zoiaie plouă.
001941
0