Poezie
târziu
1 min lectură·
Mediu
ești prins într-o capcană
pe veci.
scuză-mi cutezanța
să-ți stric ambianța
sufletului
chiar azi,
când o noapte așa limpede
se întinde desupra
pleoapelor tale-adormite.
aruncă-mi, te rog,
un vis și
uită-l,
și pleacă.
lasă-mi mie s-analizez
mozaicul de culori,
lasă-l aici, mie să-mi dea fiori,
când voi descoperi
de ce l-ai aruncat.
ești mai ușor acum,
ești oare mai greu?
te-ai eliberat
sau
pe un grilaj instabil
ai călcat?
unde ți-e visul
și unde-i libertatea?
ți-ai pus minții gratii
ți-ai încalcat principii și
ai uitat să simți...
001.752
0