Poezii

Mă întorc din nou la tine, Depărtarea-mi pare dulce, Si de-atâta amintire Gândul o sa se usuce! Flori, izvoare, apă multă… Munți ce-n depărtare cată Și-ascultă cu voce mută Note ce din nai

AAAndreea ARDELEAN

0

0

Un gând pierdut mai e hain Singur pe-acest hotar de chin În care noi sălășluim! E doar licărirea trează Care nu mai încetează Până în genunchi ne vază! Să-i dăm cu presupusul Cine este

AAAndreea ARDELEAN

0

0

Moto: Pe note de flaut susură izvorul, Într-un mod alert și nemaivăzut; Iar natura toată parcă sună dorul Tinereții mele, care a-nceput! Simt… și știu că renasc! Totul din jurul meu se

AAAndreea ARDELEAN

0

0

Nu credeam să-nvăț a plânge vreodată; Pururi veselă, învelită-n bucuria-mi, Ochii mei înălțam zâmbitori la steaua Fericirii totale, Când deodată tu răsăriși în fața-mi, Suferință tu,

AAAndreea ARDELEAN

0

0

Sufletul meu debusolat Încet se primenește, Dar el nici se gândește Că eu pe tine te-am uitat. Petale catifelate Ce au rouă pe ele Se simt ca niște stele Și nu se cred udate. Așa este

AAAndreea ARDELEAN

0

0

Verdele crud și minunat Predomină-n natură-acum, Iar eu mai am un singur drum În anotimp de neuitat. Of, știu că este doar un vis Să crezi că vara cea măreață Va mai trăi-n a noastră

AAAndreea ARDELEAN

0

0

Pe catargele speranței se înalță acel vis, Ce mă poartă zi și noapte spre eternul paradis. O iluzie frumoasă, de adolescent naiv Ce-a crezut în viața toată, chiar așa: intuitiv. Mă credeam

AAAndreea ARDELEAN

0

0

Măsor pe ceruri câte stele Se adâncesc în bolta-naltă… Sunt și eu una pe pământ, Dar să lucesc, așa-ntr-o baltă Nici gând! Degeaba cred că într-o zare Cuvintele-mi vor fi rostite De-un

AAAndreea ARDELEAN

0

0

Un potop de stele Pe un cer de negru, Curcubeu de-inele Gândul este sobru. O lumină dulce În inima mea, Un vis de iubire Pentru viața ta. Așa va deveni Al meu cântec, Dacă vei

AAAndreea ARDELEAN

0

0

Cu alaiul tău de flori Ai venit, vară-nsorită Pe-o alee răvășită Ce n-a mai văzut splendori! Tu, ce ștergi din amintirea Noastră și pe cele ierni Iară visele le cerni Și-mbărbătezi toată

AAAndreea ARDELEAN

0

0

Ai venit, vară-nsorită Cu cântec de păsărele Și căldură obosită, Taina visurilor mele! Mi-ai adus pe-aripi de vânt Mirosul teilor în cale, Iar misterul cel mai sfânt Mi l-ai arătat în

AAAndreea ARDELEAN

0

0

Soarele mă bate-n spate În această zi de vară; Și mă-ntreb eu: oare câte Splendori sunt în astă țară? Dar nu cred că țara este Ce-a făcut astă căldură, Ci e vara de poveste În cea mai mare

AAAndreea ARDELEAN

0

0

În palatul de rubin Al sufletului meu, Mai există doar un chin: De-a nu iubi mereu! Cutia adormită de splendori Nu știe ce dorește, Dar mereu se tocmește Pentru căutare de noi

AAAndreea ARDELEAN

0

1

Deși tânjesc după un strop de soare, Întocmai ca albina pe-o floare de cicoare, Știu c-al meu suflet încet se ofilește; Chiar de e tânăr încă, în lume nu răzbește. O, dură ești tu, viață,

AAAndreea ARDELEAN

0

1

DACÃ Te-ai întrebat vreodată cum ar fi Lumea întreagă dacă n-ai trăi? Râurile ar curge spre izvor? Sau luna s-ar ascunde dup-un nor? Anul ar fi precum o zi? Desigur, la aceste

AAAndreea ARDELEAN

0

0