Poezie
mina de cocs
for igor cox
2 min lectură·
Mediu
undeva pe dealurile gorjului
lângă minele de lignit
e satul copilăriei mele
biserica e așezată în vârful unui deal
se ajunge greu acolo
mai ales când conduci pe cineva drag la cimitir
mi-amintesc cu duioșie de maica
de carul tras de boii ei
necăjiți pentru că o cunoșteau de multă vreme
știau ca și mine că nu o să o mai vadă niciodată
rar mă lăsa pe mine cu vitele la păscut
îi era teamă că le scap în trifoi
în petecul de lucernă sau
în lanul de păpușoi al vecinului pamfil
unde avea și câțiva araci cu tutun
seara când se adunau la bodega din sat
la povești
cu-o țuică adevărată de prună sau tescovină
și pentru că viața era monotonă
unii mai încercau
să o condimenteze
cu foi uscate tocate mărunt
nicotina sylvestris sau hașiș
învelite în hârtie de ziar
puse la dispoziție de neica
băiatul cel mare al maicăi
ne aminteam de ea
el se juca cu moartea când avea chef
pentru că afară era așa cald și toate fetele erau la gârla jilțului
pentru că îl rodea o problemă
sau pentru că se plictisea de moarte
mi-era drag neica
într-un fel era colegul meu de mină
respectat și iubit de toți pentru că mereu aducea cea mai bună iarbă
de vedeai artificii
deja văd că am luat-o pe miriște
de fapt doream să-i spun lui igor
că nu am auzit de mine de cox
cocsul fiind doar un produs rezultat de la distilarea cărbunilor la temperaturi înalte
nu pot scăpa de un obicei cretin să pun lucrurile înapoi la locul lor
am creierii fumați și nu mai știu multe
poate ar trebui să mă stabilesc în străinătate
să-mi petrec ultimii ani făcând ce am făcut și până acum
nimic
023126
0
personal am devenit instanataneu cititor fidel. revin sa citesc tot.