Poezie
destin
2 min lectură·
Mediu
ființă muritoare ce luptă-n univers
pentru o viață blândă și o simțire nouă
pentru ceva mai bun găsit în mers
ce-l poți strânge cu brațele-amândouă
te-ai născut desigur să mergi înainte
și de-ai ajuns pe moarte fiind necunoscut
e doar o cauză a obstacolelor aparente
cu ajutorul cărora tu ai fi crescut
condiția umană asta ți-a fost aleasă
să te zbați în mocirla pământească
să-ți ardă sufletul pe gheața alunecoasă
să nu trăiești într-o lume împărătească
afirmi că ai o viață și o trăiești cum vrei
dar totul în jurul tău este un joc riscant
în care câștigătorul este aliatul terrei
iar tu ești zarul mânuit de un galant
dar tu omul aveai la naștere și drepturi
aveai speranța de-a iubi și de a fi iubit
visai o lume cu acorduri fără dedesubturi
aveai moralul pregătit dar nu să fie zdrobit
istovit de lacrimi și de-o durere amară
încerci gustul sfârșitului cu fond de toamnă
te lași călcat de alții fără să te mai doară
căutând o lume nouă ce nu te condamnă
drumu-i lung și greu dar vine o primăvară
deși grădina cu narcise te-nchide-afară
alături este speranță o livadă dulce-amară
cu un trup de înger care nu-i din ceară
pe loc realizezi că preferi mai mult cenușa
că gustul ei înecăcios și amărui e siguranță
și că livada verde ce nu-ți deschide ușa
este un fapt-divers sau doar o coincidență
un vânt puternic și aprig te poartă undeva
să poți iubi un suflet mai mult ca viața ta
să ai puterea și credința de-a lupta pentru ceva
și nu uita cărțile și zarul sunt în mâna ta
001898
0
