Sete

Iubirea-mi cânta pe coarde atât de adânci de-mi pare că-ți simt respirația prelingându-se pe geamul aburit ca un melc fără cochilie; soarele asudă sărat și-mi frige buzele. Aș vrea să-mi înfig colții în radacina lucrurilor, să sorb cu nesaț, șiroaie curgându-mi pe bărbie, hrănind, adâncind întrebări și sete. Să sfarm monade între măsele și apoi să le scuip veninul. Mi-e sete. Frige...