Emoții nebune
Lacrimi și suspin, Durere și declin, Toate se-ntretaie La mine-n măruntaie. Dragoste, plăcere, Gust dulce de miere, Pe toate le simt Și ele nu mă mint. Gând și judecată Astea-ncet
Artă distrusă
Mă creezi ca pe-o artă cu fiecare cuvânt Pe care-l rostești. Îți fluturi pensula în vânt Și mă amețești. În brațele tale mă simt acum ca o frescă Pe tencuiala umedă. Îți apar ca o capodoperă
Patru pași
Mă alinți, Cu mângâieri calde De flori de mai Și-mi cânți Cu note palide Dar în galop de cai. Mă iubești, Și mă săruți mereu Cu buze fierbinți. Dragostea o crești, Dar nu o-mpingi cu
Suflare de leu
Capul tău greu Se lasă pe sânul meu gol Cu-o suflare de leu Și cu-o grabă de păsări îm stol. M-alinți și-mi lași sânul să se culce. Apoi cu vocea-ți firavă de poet nenăscut Îmi spui că sânu-mi
Ascuns în mare
Mi-atingi ușor cu gândul tău obrazul, Îmi mângâi somnul dulce cu-n sărut. Pe ceafă-ți simt suflarea ca talazul Unei mări căreia-acum îi ești pierdut. Pe pernă stând culcată-n fiecare