Poezie
Timpul din sange
1 min lectură·
Mediu
Sarutul isi infige
radacinile-n inima;
in sange cresc arome
de iarba si de prada--
aceleasi emisfere
intortocheate-n cantec
de leagan
in mreje de poveste.
Asa incepe totul
de fiecare data,
cand crezi ca, adormita,
nu mai aud ce-mi minti
in tampla si in trup...
Treci transparent prin mine
ca un iubit in graba,
crezand ca nu ma arde
popasul tau de gheata.
M-ai asteptat cu brate
deschise pana-n ceruri
si m-ai tinut o clipa
inalta printre aripi,
sa-nvat sa zbor adancuri,
sa te privesc plecand...
de sus, de pretutindeni
sa nu te mai ajung.
Si iti rasfiri toti pasii
peste carari de moarte,
in fiecare clipa
cand te pitesti in mine;
si nu stiu sa te caut,
nu stiu sa te gasesc,
nu imi auzi nici glasul,
nici gandul, nici privirea.
Esti ca o boare muta,
ce-mi taie din carare
tot mai aproape, parca,
de niciunde.
013.653
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 146
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 37
- Actualizat
Cum sa citezi
Anca Maria Morcovescu. “Timpul din sange.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/anca-maria-morcovescu/poezie/75294/timpul-din-sangeComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
acolo. Ce simti tu simte si cititorul.Succes!