शांति

iată ceva care sună așa de frumos că parcă te gâdilă în palmă:
\"cuvinte care-ți mâncau din palmă când palma mai era a ta\"; lor le găsești vină, dar e bine că te-ai gândit să le ierți.

mai trec,

Ottilia

pai sa mai vii, atunci, daca te-ai gadilat un pic in palma. :)
doar stii ca ma bucur de fiecare data cand treci...

”în galaxia pe care tu ai găsit-o nurse și înapoi cuvinte
care-ți mâncau din palmă când palma mai era a
ta cuvinte

pe toate vă iert”

- se mai simte nevoia de ceva aici, parcă nu e suficient... :). Acum știu că primăvara nu dezgheață tot, că rămân răni înghețate, că se sacrifică trup/ suflet, că se caută dincolo de galaxii, că... etc. dar de ce le ierți? :) e resemnare ori altceva? e împăcare? :)

alex

e bine ca te-ai oprit iar in pagina mea. zambesc de fiecare data cand iti citesc comentariile. ai asa un stil de a puncta fix unde e miezul, nu stiu cum faci... :)
si da, e impacare, despre asta e vorba.
multam de trecere si comment.