Poezie
până când...
1 min lectură·
Mediu
vindem stele frăgezite din carnea unui cer spintecat cu o singura privire, prietene/blândețea unui gest de împrumut nu ni-i străină/o decupăm/o lipim pe obrazul unei flori abia culese/doar așa negrul zilei dispare/e o mișcare stranie/ne-am dezobișnuit de ea/noi am fost învățați să închidem ochii/să trecem/să decorăm pieptul unui războinic cu ultima medalie/podiumul nu este un eșafod/te chem/ într-un nod să ne legăm unul de altul/nimeni să nu desfacă pecetea/până când nu ne vom fi fost/noapte de noapte/ziuă de zi
00832
0
