Poezie
Circular
1 min lectură·
Mediu
mă dezrădăcinez...
limba mi-o smulg din cuvânt,
cuvântul din înțeles,
înțelesul din priviri,
privirea din ochi,
ochiul din gând.
întuneric.
miroase a păduri prăvălindu-se
și a munți despicându-se.
tăcere.
și uite, gustul ăsta,
gustul ăsta de sânge cald al scoarței
îmi răvășește amintirile...
le pipăi. au forme ciudate
de cai pestriți fără inimi,
de turnuri fără porți,
de nebuni fără cap,
înghesuite toate
pe tabla asta de șah
circulară.
delir.
ochiul îl pun în gând,
privirea în ochi,
înțelesul în privire,
cuvântul în înțeles,
limba în cuvânt.
mă înrădăcinez...
lumină.
013300
0
