Poezie
geometrii
1 min lectură·
Mediu
povestea sferei ti-am spus-o demult
in vremea pe cand
tu credeai in albastrul rotund
al viselor-cerc.
si azi mai incerc
sa ascund in cochilii de melc
samanta obscura
a florii de ura
ce nu se indura
sa-mi creasca in piept.
ma inalt pe spirale de gri
in lumi cenusii
si parc-as trai
pe timp de razboi.
zborul frant dintre noi
nu mai spera ca ploi
sa inunde rotat
purpuriul patrat
al apusului plat
din puterea lui doi.
simetriile mor prematur, fara rost,
vremea intra in post
cautand adapost
dupa patimi si chin.
vinul e doar pelin,
sangele-i doar venin,
dar le sorb neincetat
si traiesc repetat
in acelasi pacat,
ametind cand ma-nchin.
ce faci tu cand adormi n-as mai vrea sa mai stiu
e absurd de tarziu.
013.299
0
Vad ca ti-ai facut intrarea in forta cu o poezie buna ca sa nu zic foarte buna. Tine-o tot asa.