As fi vrut atat de mult sa fii tu,si n-ai fost
Ploaia ce-n geamuri plangand imi batea
Nu spune nimic,nu veni,n-are rost,
E tarziu si doar ploaia-i a mea...
Am uitat cum sa sper in ceva ce n-a
Roiuri de vise
imi strapung viscerele
zbatandu-se ca un val;
in mine,noaptea
striga dintr-un colt
de Purgatoriu
si nu o pot elibera
caci buzele tale
mi-au infierat
o floare de crin
in
Cand am auzit
strigatul fluturelui
te-am privit.
Si imaginea ta
mi-a durut retina.
Fluturele a strigat
din nou
si mirandu-ma,
am cazut
c-o tampla de pamant,
cealalta zbatandu-se
sub
In orasul meu infect
Cauta,la miezul noptii,
Sa-mi lovesti marginea sortii
Tu,amantul meu perfect.
Si cand aripa ma doare
Zi-mi cu tonul tau sarcastic
Dintr-un zambet sic,de
Ma reduci la nemiscare
atat de simplu
fara catuse,lanturi
sau alte legaturi
decat amintirea mainilor tale
care au sapat in mine
calea supunerii
facandu-ma sa uit
ca imi placea sa dansez...
Uneori,imi simt palmele
talere de balanta
cantarind
sentimente si dorinti.
Si as vrea sa pot alege
intre dreapta si stanga
dar
nustiu unde atarna
mai greu.
Caci sunt doar palmeme
Ca prin fum
iti vad ochii
acolo unde
desertul sunt eu
cu oase albite
de timpuri prezente;
nisip sentimental
ca si cand
mi-ai putea fi ploaie
de departe
de unde piramidele
converg
catre
Mii de galben
Si parca
galbenul e mai verde
decat orice verde a fost
pana acum
vibrand ascuns in coltul
de unde
picura din mine
verdele
in albastrul din siesi;
ca si cum ar sti
ca sub
Picura-te-ntr-o perfuzie,
Toarn-o-n vena mea bolnava,
Mai doneaza-mi o iluzie
Binefacatoare-otrava.
Si cand pleoapa mi-o tresare
Zvarle-n trupu-mi mii de ace
Ca sa vezi daca ma
Ca un pian dezacordat
Are gustul oceanul
Ce se zbate in ochii mei
Atat de murdari de verdele
Care intr-o zi va fi nisip
Si sunetul creste ca o sfidare
Rasarind dintr-o frunza
De pin...
