Poezie

mama

1 min lectură·18 martie 2002

Mediu

cu litera mare

scriu

mama sa vezi

stiu, lacrimi - cirezi, pasc obrazul tau , nu - nu ma pune mama

cu nume cu tot in albia lor

iti mai amintesti cum , furam noptii pana si ultima vlaga,

intreaga scurgand fiece clipa-ntre gene, parca am fi stiut

ca vine o vreme

ca vine o vreme, cu apa si vant

ploi rele, ploi rele

mai stii, nu mai stii

vii , iti misuna prin sange

plange molcom, ochiul tau in decembrie, arsa ta asteptare

nevrotica mana, face semn a plecare, neputincioasa

nu poate opri, nu pate opri, nu poate opri...

lasa

lasa mama, durerea ta cea frumoasa, inchide-o in sipet

inghite cheia

nu vezi , nici nu sunt in stare sa-ti scriu

cuvintele-mi suna infundat, a sicriu, a ruga

mama, nu ma da indaratului sluga

014.077

ana maria ciubotariu. “mama.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ana-maria-ciubotariu/poezie/15697/mama

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Frumos,sensibil...