Poezie
Pulsul
1 min lectură·
Mediu
Mi se măsura pulsul. Era haotic. Doctorul credea că e o iluzie. Dădea vina pe erorile
Tehnologiei. Până și aparatul era tulburat. Tensiunea explica și ea ce era-n sufletul meu,
Însă doctorul refuza să accepte că o poveste de dragoste putea duce atât de departe.
Conform științei, eu nu mai eram în viață, și totuși respiram chiar lângă el. El dorea
Răspunsuri clare, poveștile le lăsase demult deoparte. Pentru el ficțiunea nu mai făcea
Parte din viață. El nu mai spera la nimic decât la explicațiile științei. Prin ea dorea
Să înțeleagă. Totuși, el nu-mi dezvăluise niciodată pulsul lui. Păstra misterul. Îl considera,
Cred, prea intim.
01817
0
