Gand

o sa incerc sa stabilesc cateva puncte de reper, pe care cu toata delicatetea ti-as sugera sa le urmezi, pentru ca scriitura ta sa te reprezinte si sa te inalte, asta daca iti pui baza in ea.

\"Iar mintea-ti incolteste in zece mii de colturi intunecate\"

aici e o repetitie sacaitoare: incolteste in colturi.

apoi discursul devine incalcit, ca exemplu:

\"Si crezi ca daca dai totul la o parte,
Iar de cei din jur uiti,
Totul e bine si scapi de toate..insa din contra
Pe tine te uiti...
Si atunci cind uiti de cei din jur...
De fapt tu uiti de tine...
Caci cei din jur reprezinta o mica parte din tine\"

trebuie sa mai remarc, un amanunt: versul e o constructie ce vrea sa transmita ceva din interiorul omului, emotie, traire, ori
in unele din constructiie acestui text nu se simte pulsul. cuvintele nu sunt incarcate. exemplu:\"Apoi cazi intr-o extrema... /Sfirsitul cu disperare ti-l doresti
Dar nici macar o clipa nu stai sa te gindesti\"

parerea mea e ca trebuie lucrat mai intai in interiorul tau. daca ai ceva de transmis poetic, gaseste cateva mijloace tehnice simple, in caresterne trairile tale, concis, nedescriptiv.

astept de la tine texte frumoase, care sa spuna ceva despre sufletul tau.

asta e parerea mea

parerile noastre coincid...si acest gand m-a impresionat ... profund...
ma regasesc....