Timp
Și vântul pustiu îmi scutura părul, și cerul grizonat îmi strângea mâna, și timpul urât îmi slăbea văzul. Nu cunoșteam strada și nici nu voiam. Era nouă și mirosea a toamnă, dar era o primăvară
Albastru
Te-am găsit pe tine calm și blând, asupritor și rece, cald și dulce. Eu îmi pierdeam privirea-n ființa ta. Mi-ai luat ochii și i-ai scufundat în abisul necunoscutului tău, i-ai întors pe toate
Tainic și închis
Mă complăceam într-un vid al meu. Nu părea să mă deranjeze că relațiile mele cu societatea se rezumaseră la un simplu salut și la un zâmbet formal. Eu eram eu și n-aveam de gând să-mi părăsesc turnul
Sintetic
Mă știam calmă. Nu aveam nevoie de oameni sau de atenția lor sau de oricare alt lucru ce mi-ar fi putut îndepărta cugetările. Mi-era deajuns să trăiesc și să mă bucur de lucrurile mici și simple. Nu