Alt colț de lume
Mi-am găsit un alt colț de lume. Departe de tine. Mi-e teamă că ne vor lega Doar gândurile mele Și un spațiu ireal In care doar ne amăgim. O sa-ți vorbesc în fiecare seară Înainte de
ARAmelia RadoiO toamnă
Îmi ești dator o toamnă În care timpul să mi se oprească În parfum de crizanteme galbene, În boaba violet ce-așteptă să se prelingă acid în simțuri și în gând, În ploaia revărsând balsamuri
ARAmelia RadoiEvrika!
Eu îți spun gânduri și simțiri Tu îmi răspunzi cuvinte. Și niciodată nu am simțit primăvara Atât de inutilă ca acum. Am căutat în tine și în noi greșeala. Dar am găsit-o căutând în mine. Greșit
ARAmelia RadoiDescătușare
Azi l-am visat pe cel al cărui gând nu-l pot pătrunde. Se făcea că trec O punte Peste vâltoarea unui timp Care ne separa trăirile. Purtam pe umeri întreaga noastră povară. Vedeam în urma mea
ARAmelia RadoiAnotimpurile iluziei
Noi am trăit doar două anotimpuri. O iarnă de început și alta de sfârșit Cu ger afară, dar mult cald în noi, Cu colinde și focuri de artificii Doar în cuvinte scrise Într-o dimensiune în care
ARAmelia RadoiMântuire
Nu mă privi uimit! Da! Mi-a trecut de tine! Þi-am spus atunci care mi-e leacul: O dată doar privirea să-ți mai văd, Rușinea să-mi mai simt o dată doar, Și doar o dată să te mai
ARAmelia RadoiDeclin
Nu ești erou! N-ai cucerit cetatea pe care ai stăpânit-o. Te aștepta pe tine Cu porțile larg deschise. Își vopsise Zidurile mohorâte și triste În culori de sărbătoare. Nu ești erou! Supușii
ARAmelia RadoiPapuci de casă
Azi m-au durut prea mulți papuci de casă. Dar cel mai tare cei care nu erau ai mei. Stăteau acolo unde altădată stătuseră papucii mei. Culorile lor, Pastel ar spune un cunoscător, Îmi
ARAmelia RadoiZădărnicia ca povară
Mă vlăguiește dorința de-a aduce bine. În fiecare zi, în fiecare clipă. Dar nici măcar nu pot să-mi amintesc Când am adus ultimul bine. A fost ieri, anul trecut, cu ani în urmă? De fiecare
ARAmelia RadoiLa cumpănă de timp
În casa verde de sub munți (Sau poate munți îi văd doar eu.) Am simțit despovărarea de timpul care s-a sfârșit. Mult mai devreme decât scrie-n calendar. În casa verde de sub munți (Sau
ARAmelia RadoiPământul din grădina ta
Pământul din grădina ta Nu mi-a primit rădăcinile Pe care le-am împletit Cu fiecare pom sau trandafir Pe care i-am sădit. Pământul din grădina ta - Cu mâinile l-am răscolit Și l-am udat și
ARAmelia RadoiUn an fără o zi
Un azi ce nu va fi nicicând un ieri banal Gândeam demult din inimă spre inimă. Un azi ce nu va fi nicicând un ieri banal Scriam demult din inimă pe inimă. Un azi ce nu va fi nicicând un ieri
ARAmelia RadoiSfârșitul primei zăpezi
În ultima noastră seară A căzut prima zapadă. Mereu am iubit prima zapadă Urăsc ultima noastră seară. Ce soarta amară! Acum tu mi-ai furat Tot ce-mi fu drag odinioară!
ARAmelia RadoiDrum fără întoarcere, drum fără orizont
Am făcut primul pas pe drumul tău, Drum proaspăt netezit. În perfecțiunea lui Simțeam cum mă poartă alături de tine. Eram doar noi atunci. Lăsam in urmă indicatoare "Aici am fost
ARAmelia RadoiTimpul niciodată venit
Când va fi timpul Am să te chem Din zori și până-n seară. Am să te chem Să-mi umplu palmele cu trupul tău. Am să te chem Să mă umplu de tine, De privirea ta de dimineață De sărutul
ARAmelia RadoiCiuleandra gândurilor fără chip
Ne-am petrecut Un chip ce nu era al meu Și-un chip ce nu știam dacă e al tău. Dar nu m-ai întrebat Și nu te-am întrebat. Și fără nume, fără chip Au inceput să se înfiripe gânduri Așternute în
ARAmelia RadoiPovestea cutiilor de carton
Când m-ai chemat ți-am despachetat din cutiile de carton Ceramici roșii și portocalii învârtite din trăirea de a-ți dărui eul meu. Când m-ai chemat ți-am dezvelit din cutiile de carton Mătăsuri
ARAmelia RadoiÎn căutarea altor 7 zile
În ziua în care noi nu ne-am mai vorbit A tăcut întreg pământul. În ziua în care noi nu ne-am mai privit S-a lăsat veșnic întunericul. În ziua în care noi nu ne-am mai atins A amorțit toată
ARAmelia Radoi...din dor de necuvânt
Gândesc cuvânt din dor de necuvânt ‘nălțat din viul ce rămane în străfund. Visez cuvânt din dor de necuvânt în visul ce rămane doar visând. Iar mielui ce-a mai rămas din mine, șoptesc pierdut
ARAmelia RadoiMelissa\'s garden
Înainte s-ajung la Melissa, trec prin grădina unde s-au strâns minunile lumii și moartea. Mă ascund și aștept să treacă cele trei zile. Roua rece, a ultimei stele, mă amețește de
ARAmelia RadoiTrecut simplu
Fiorul a fost doar un nor care s-a scuturat întâmplator. Iubirea a fost doar o ceață care s-a risipit....nu stiu, dar cred ca într-o dimineață. Iar dorul a fost doar un vis care s-a
ARAmelia Radoi