Poezie
Toamnă chimică
1 min lectură·
Mediu
Din frunze-nțepenite de toamnă îngrozită,
Îți dăruiesc în prag de brumărel
O pânză palidă și proaspăt ruginită.
Pe fire-adânci și veșnic ofilite,
S-au încleștat, zugrăvind cu zel
O toamnă veștejită,
Câteva grame de oxid de fier.
Clorură de sodiu se oglindea strivită
Pe infinita boltă de oțel,
Într-o soluție de cobalt,
Cu-oxigen și hidrogen.
S-a dus sulfat de sodiu în hidroxid de fier,
S-a dus pe aripi repezi de foc stins în eter.
29 ianuarie 2002
013.177
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Alina Vasilcan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 76
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Alina Vasilcan. “Toamnă chimică.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alina-vasilcan/poezie/1836075/toamna-chimicaComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Primele trei versuri sunt promitatoare,apoi substantele chimice corodeaza textul si il obliga pe cititor sa-si caute ochelarii de protectie,manusile de cauciuc si masca de gaze,amestecul chimic fiind nereusit,dupa parerea mea,din toate punctele de vedere:clorura de sodiu (sarea de bucatarie) se oglindeste strivita pe bolta de otel,solutia de cobalt (cobaltul este un metal foarte dur,nu prea vad cum poate forma solutii la temperaturi obisnuite) etc.Dupa parerea mea, ar trebui evitata folosirea atator termeni tehnici intr-o poezie.
0
