In linistea noptii
Ma pierd ca o taina
Ratacita pe meleaguri straine.
Imi simt sufletul gol
Si totusi plin de aer.
De aerul vietii
Ce imi bantuie intreaga fiinta
Cufundata in
Cand vei privi spre fereastra mea
Si vei vedea lumina,
Sa te opresti in dreptul ei
Si sa ma chemi la tine.
Eu te voi auzi
Si voi veni in taina
La pieptul tau,
Sa-ti simt bataia
Esti un labirint
In care am patruns
Cu capul inainte,
Sperand sa aflu,
In final, ce cautam,
Sa pot sa-l strabat in voie,
Izbutind sa-l cunosc indeajuns,
Astfel incat,
De
Nu vreau sa plec.
Insa de ce as ramane?
Timpul trece
Si tot va trebui sa plec.
Mi-e sete.
Insa de ce as bea apa?
Timpul trece
Si iar mi se va face sete.
Mi-e dor de
Te vad intr-una revenind
Pe lungi carari nemaiumblate,
Te vad adesea devenind
Un inger cu aripi inalte.
Esti al meu inger pazitor
La capataiul meu veghiand,
Caci sufletu-mi
Te caut in noapte,
Vreau iar sa te am.
Aud numai soapte
Ce vin dinspre geam.
Sunt soaptele noptii
Rostind adevarul:
,,Nu mai poti sa obtii
La ce dai cu piciorul.”
Si le
Daca ochii mei
Se vor inchide
Pentru totdeauna,
Iar viata,
Ce joaca-n ei,
Se va stinge,
Voi sa nu ma plangeti,
Ci bucurati-va
Ca m-am rupt
De acest destin
Crud…
Daca
Intinde-mi mana doar
Si hai sa fugim,
Sa fugim departe,
Departe de gura lumii,
Departe de ochii ei,
Sa ne pierdem in neant,
Sa plutim in el,
Sa simtim cum,
Fiinta din noi
Atunci cand timpul va veni,
Ca eu sa fiu departe,
Am sa te strig si tu sa vii,
Ca sa imi fi aproape…
Si n-am sa plang in nici un fel
Ca inima-nceta-va
Sa bata lent in pieptul
As vrea sa te vad,
Dar nu se poate.
Esti departe.
Gandul ca nu mai putem
Fi impreuna,
Ma domina,
Imi doboara
Orice speranta.
Tu erai puterea
Ce-mi deschidea
E noapte.
Vantul adie placut
Dupa o trecatoare ploaie
Ce m-a facut
Sa ma gandesc la tine.
As vrea sa stiu
Ce faci in aceasta clipa,
As vrea sa fiu cu tine,
Sa pot sa-ti
Te strig in noapte
Tremurand de fiorul singuratatii
Ce ma copleseste adanc,
Sufocandu-ma incetul cu incetul,
Urmarind sa ma chinuie jalnic,
Pana ce ochii mei se vor
I. Ploaia ?
Ploua-ntr-una zi si noapte,
Nu mai pot sa ma suport.
Esti aici, maine departe,
Poimaine, un suflet mort.
Pe bancuta noastra-acuma
Sta, rapus, un porumbel.
Sufletul ii pierde