Eu sunt Pygmalion; tu - Galateea
Mainile mele au creat frumosul
Iar acum frumosul nu mai vrea sa-mi atinga mainile
Eu sunt Pygmalion, iar tu esti Galateea
Cu ce-am gresit?
Nu am sculptat oare
I took the path of silence and of black night
The sunlit world was far behind me
The grass swayed gently in the moonlight
And trees were tall, and starry sky
And yet all these I could not
Lumina scădea treptat, iar cerul căpătase nuanțe catifelate de azuriu şi violet. Soarele coborâse de mult în spatele colosalei Yekhet Khufu, de parcă ar fi fost înmormântat
