Acest text este o continuare

dupa lectura a doua texte albe cu o atmosfera desprinsa parca din povestile fratilor Grimm, vin pe pagina ta si descopar si cealalta latura a iernii, aspra si in care turturii stau sa se desprinda parca la fiecare vibratie a versului.
o poezie a adultului insingurat, desi inconjurat de prieteni, o poezie a celui care, dupa zgomot si lume, se retrage in coltul de padure, asteptand, sperand, crezand intr-o vindecare adusa asupra unui \"cuib al iubirii\".
*
nu te intreb ce porti in geanta.
cand te vei intampla, imi vei spune.

din sufletul poeziei aruncăm toate minunile copilăriei; zmeul poveștilor (\"moartea\") întârzie, încurcat în naturalețea inocenței, dar, când totul devine gol absolut, pentru că poetul și poezia una sunt întru rânduială, nu mai radiografiem clipe, oase și solzi, ci înțelegem că trebuie să iubim indefinit, fără motiv și fără obiect, că trebuie să ne mutăm din conștiința suprasolicitată de fantasmele realității în chiar realitatea reprezentată metaforic, atât de multiplă în unitatea ei și atât de inepuizabilă.

te amăgești; nu te va întreba nimeni ce porți în geantă; de fapt curele genții ți-au fost tăiate de \"îngeri-șuți\" în autobuzul poeților, iar tu, acum, ții de o curea de piele elegantă și iluzorie; ai întrebat în rai dacă a găsit cineva niște acte?

La Multă Fericire Poetică

Cu drag,

Act de transformare,de metempsihoza la incepul noului an. Foarte frumoasa imagine, cea a pielii tabacite pentru a face o sacosa. Noua fiinta se naste intotdeauna din cea veche si se innoieste in tente de rosu si alb,simbol al vietii si al renasterii in iarna care incepe: Radiografie cu bariu, dar dragostea se instaleaza in fiinta; iar in sacosa,imi place sa cred ca gasesc misterul fiintei si eternitatea sa.
Acest act este o continuare ...