Poezie
Focul solitudinii
1 min lectură·
Mediu
Stau singur și ascult
Cum focul îmi vorbește
Din soba de demult
Spunând a sa poveste.
El pâlpâie ușor
Întinzându-și limbile
Spre cerul plutitor
Răscolind gândurile.
Din scrum el se ridică
Și apoi în scrum se întoarce
Lăsând în urma sa
O mistuitoare pace.
E focul solitudinii
Sau cel ce încălzește
Un suflet hăituit
Ce mult mai pribegește ?
Un lemn arzând
Din sobă îmi răspunde:
Și eu am fost cândva
Un ram pe un copac de munte.
001.793
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Alina Gurban
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 78
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Alina Gurban. “Focul solitudinii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alina-gurban/poezie/14114503/focul-solitudiniiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
